Sayfa: 2 : 1
Jurământ vieții
:
 Kişisel 2003-01-20 (8818 başarlı)
Lacrimi și sfinți
: fragmente
Düzyazı 2005-07-16 (13937 başarlı)
Le bonheur…
:
 Düzyazı 2011-05-16 (8134 başarlı)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
:
Düzyazı 2010-06-05 (10106 başarlı)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente)
Düzyazı 2005-05-19 (10456 başarlı)
Maxime și cugetări
:
Kişisel 2009-09-04 (14337 başarlı)
Maxime și cugetări(II)
:
Kişisel 2009-12-20 (8592 başarlı)
Monopolul suferinței
:
Kişisel 2002-09-22 (8451 başarlı)
Murmures à la solitude
:
Düzyazı 2010-06-05 (8136 başarlı)
Pe culmile disperării (1)
:
Düzyazı 2003-06-28 (9559 başarlı)
Pe culmile disperării (2)
:
Düzyazı 2003-06-28 (12874 başarlı)
Pe culmile disperării (3)
:
Düzyazı 2003-06-28 (8826 başarlı)
Pe culmile disperării (4)
:
Düzyazı 2003-06-28 (9074 başarlı)
Principiul satanic în suferință
:
Kişisel 2002-09-28 (9440 başarlı)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940
Düzyazı 2005-02-12 (8547 başarlı)
Renunțarea
:
Kişisel 2002-09-28 (10264 başarlı)
Revelațiile durerii
: Despre vidul interior
Deneme 2009-04-25 (11127 başarlı)
Revelațiile durerii
: Între occidentalism și autohtonism
Deneme 2009-04-27 (9111 başarlı)
Revelațiile durerii
: Cultură și viață
Deneme 2009-05-06 (14510 başarlı)
rugă inutilă 1
:
Düzyazı 2004-03-14 (8970 başarlı)
rugă inutilă 2
:
Düzyazı 2004-03-19 (8872 başarlı)
rugă inutilă 3
:
Düzyazı 2004-04-18 (10153 başarlı)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment
Düzyazı 2004-02-18 (11384 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul I.
Deneme 2005-10-25 (33458 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul II
Kişisel 2004-03-01 (9243 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul III
Kişisel 2004-03-01 (9676 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul IV
Kişisel 2004-03-01 (8999 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul V
Kişisel 2004-03-01 (9924 başarlı)
Schimbarea la față a României
: Capitolul VI
Kişisel 2004-03-01 (8854 başarlı)
Scrisoare către Bucur Tincu
:
şiirler 2003-01-14 (11541 başarlı)
Scurtă confesiune
:
Kişisel 2012-11-20 (7343 başarlı)
Silogismele amărăciunii
: fragmente
Deneme 2003-08-31 (17284 başarlı)
Silogismele amărăciunii
: fragmente - traducerea Nicolae Bârna
Deneme 2009-07-19 (14812 başarlı)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor"
Düzyazı 2004-02-17 (10258 başarlı)
Sunt o salcie
:
şiirler 2002-08-06 (11652 başarlı)
syllogismes de l'amertume
:
Kişisel 2006-07-19 (7537 başarlı)
Tratat de descompunere
: Filozofie și prostituție
Deneme 2009-04-26 (9285 başarlı)
Tratat de descompunere
: Fărădelegile curajului și ale fricii
Deneme 2009-04-26 (13123 başarlı)
Tratat de descompunere
: Echivocul geniului
Deneme 2009-12-30 (10607 başarlı)
Urgența catastrofei
: Din "Sfârtecare"
Deneme 2005-02-14 (12017 başarlı)
Vanité de la compassion
:
Düzyazı 2010-06-04 (8159 başarlı)
Sayfa: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biyografi Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Okunması Tavsiye Edilenler
